Il vreau pe Adi…porno

Nu stiu cum sa va explic dar eu il vreau pe Adi. Cum care Adi? Adi ala, ala cu prelidiul. 4play FFS!!!

Si nu oricum….il vreaun PORNO. Vreau sa-mi patrunda in suflet si in minte. Sa-mi provoace orgasme mentale. Sa pic de pe scaun de ras citindu-i aberatiile, secretiile mintale (asta inseamna mental leak), scurgerile mintale.

Anyway postul asta se vrea o invitatie oficiala catre Adi sa scrijeleasca pe aista blogureanu despre tampeniile pe care le face el in viata de zi cu zi. Si nu e putine, nu e putine deloc.

So,  Adi ce zici? Ne onorezi cu prezenta? Si asa chishor si marean sunt Missing In Action.

About me (despre mine :D )

Cate ceva despre mine. Sunt tanar(24-25 ani). Sunt ambitios(fals dar mi-as dori, deci tangibil). Incerc vanzarile(adica sales, business to business). Nu sunt stralucit la asta(adica sunt infect). Ma documentez(audio books, sales books, as face si traininguri daca n-ar fi cateva sute de euro un curs de cateva zile intensiv). Incerc sa ma imbunatatesc, sa evoluez. Atat profesional cat si mental. Incerc sa ajung intr-un punct in care viata sa isi ia singra cursul iar eu sa nu ma mai chinui sa o man in directia dorita, just going with the flow. Tinta mea e sa termin cu datoriile de pe la banci(adica vreo 15 mil, nimica toata daca mi-ar merge) si sa pot avea un trai lipsit de nevoi. Adica exact cat imi trebuie. E clar ca sunt ambitios si ca scopul e tangibil. Sper ca in maxim 6 luni sa ajung intr-un punct in care sa pot si pune de-o parte niste banuti pentru o masina, pt un apartament, pt o excursie mai exotica, pentru una, pentru alta. Sper sa pot ajunge intr-un loc, financiar si social, in care sa pot cere mana iubitei mele si chiar sa am sa ii ofer o stabilitate financiara. Ulterior sper sa intemeiem o familie cu doi copii sanatosi apropiati ca varsta. Cei care ma cunosc o sa zica “unde-i vlad ala dement?”. Well he’s right here. Doar ca s-a maturizat, are aspiratii. A, sper ca tot in 6 luni sa imi pot permite sa cumpar un aparat foto dslr din categoria nikon D90 sau canon 450D pentru a putea sa-mi alimentez pasiunea pentru fotografie si pentru frumos.

Nick-ul dahKillah e de fapt furat. De fapt doar o parte, cea cu killah. Am auzit-o prima oara la un prieten cand eram in liceu. Acum prietenul meu a terminat academia de politie si e  militist. Nu duce o viata chiar asa de usoara pentru ca e in constanta, constantenii is aproape ca nemtii, foarte inchisi(in afara de tine adi(capricore) care esti printre putinele persoane demente pe care le cunosc, ai tai trebuie sa fie din vest sigur). La inceput imi dadea o aura de mister acest nick, apoi nu mi-a mai placut, apoi l-am acceptat ca pe alterego-ul meu. E cam ca fiecare om. Daca il vezi te gandesti ca e ceva elaborat, ceva intangibil. Dupa cateva minute de discutie vezi ca e ceva in spatele imaginii. Presupun ca asta imi doresc. Sa fac o selectie a celor care vor sa ma abordeze. Astfel doar cineva cu o personalitate puternica ar putea sa treaca de dahKillah si sa ajunga la the Vlad, eventual chiar la Vlad. Probabil ca mai sunt multe de spus dar trebuie sa ma imbrac pentru ca trebuie sa ajung la o intalnire de afaceri.

Comeback…

Anul trecut a fost unul al schimbarilor. Mi-am schimbat domiciliul, mi-am schimbat locul de munca, mi-am schimbat stilul parului facial, mi-am schimbat garderoba de munca and shit like that.
Anul acesta sper sa pastrez toate celea doar sa le imbogatesc cu obiceiuri noi(de mers pe la munti, pe la mari, pe la prieteni din alte orase..) si cu obiecte noi.
Trecerea dintre ani a fost una diferita fata de alti ani. Am facut-o la restaurant alaturi de alte 300 de suflete si doua formatii. Am comunicat intr-un fel sau altul cu prietenii mei, am vb si ne-am urat diverse, promisiuni, miciuni show time la romani. Totusi ce mi-a atras atentia a fost diversitatea oamenilor de la petrecere. Au fost, cum am zis, cei din formatii si anturajul aferent fiecareia (din care am facut si eu parte), tot in grupul acesta, fetita emo cu rochita babydoll si cu ochii mari si care nu mai zambise de mult, cantaretul metrosexual cu pantaloni mulati si camasa la fel dar care a luat ceva in greutate si ii se vedeau suncile putin, iar daca ii ziceai ca s-a-ngrasat il faceai sa planga. Au mai fost si taranii, a fost individul cu doua camasi pe el(da, se vedea ca sunt doua si erau diferite, una in carouri era pe dedesubt, iar una uni, cu manecile putin suflecate era pe deasupra; arata cel putin ciudat si funky), a fost si betivul care s-a facut de ras, a fost si mosul gras foarte de treaba si foarte in viata(avea o pereche de ochelari de soare d-aia cu led-uri), a fost si fata care arata bine stand pe loc, au fost toate soiurile de specimene umane.
Toata experienta m-a facut sa-mi dau seama cat de diversi sunt oamenii si ale lor caractere.
Long live the human race.

Lucruri care…

Sunt putine lucruri care te “scarbesc”, care te fac sa injuri tot si toate…

Eram la orange shop in tiglina in galati, era cam 19:15, trebuia sa platesc factura iubitei mele pentru ca ea nu reusise s-o faca. Programul la shop e pana la 19:30 asa ca am rasuflat usurat cand am intrat pe usa. Dar, pentru ca intotdeauna este un “dar” (si nu in sensul “cadou”), la casa era un nene si o tanti, nenea si tanti erau foarte revoltati pentru ca domnisoara sau doamna casierita, Dzeu sa-i dea sanatate ca e tare puternica, cand a incasat banii de la doamna a virat plata in contul titularului si nu in contul numarului de telefon indicat de tanti. Tanti nu a avut de unde sa stie ca trebuie sa zica ca vrea banii luati pt numarul ala, doamna sau domnisoara casierita nu avea de unde sa stie ca tanti nu vroia sa vireze banii in contul de client al titularului si uite-asa a degenerat intr-o cearta. Eu daca eram in locul doamnei sau domnisoarei casierite ii dadeam afara pe aia, nu ca faceau prea mult scandal ci pentru felul cum se exprimau: “Dumneata esti doatoare sa stai acolo si sa primesti indicatiile mele” si multe astfel de remarci ce denotau iluzii de superioritate si sefism. Presupun ca stiti si voi ca intr-un cat-fight nu se lasa nici una. Aia care zgarie mai tare invinge. Tanti cerea cu seful, casierita zicea ca nu-i , tanti tipa la casierita, casierita ii ruga sa coboare tonul sa se adreseze pe un ton corespunzator, tanti facea pe sefa, casierita ii dadea peste nas…. si tot asa pana cand a terminat casierita de reparat buba care a rezultat din lipsa de comunicare.

Lucrul care m-a scarbit era atitudinea lu’ tanti. Imi venea s-o iau de ceafa si s-o bag cu capu’ prin sertaru’ ala de dat bani si s-o conving intr-un fel sa-si ceara scuze. O inteleg pe casierita pentru ca toata viata mea de proletariat am trait-o ocupandu-ma cu customer support, customer relations si toate chestiile orientate spre customer. Si intotdeauna puteam fi sigur de un lucru, ca o sa vina un client care sa faca pe seful cu mine si eu, datorita pozititei, nu o sa pot sa ripostez pe masura cuvenita.

Acum mai sunt unele lucruri care ma scarbesc, unul ar fi ce relateaza un prieten de-al meu, altul ar fi coruptia… si tot asa.

All and all astept un semn de la lavi sau de la marean care sa imi spuna ca a ajuns cu bine la zah.